0 Haine traditionale de la curtile regale coreene 0

Diversele dinastii ale Coreei diferă mult în ceea ce priveşte stilul de îmbrăcăminte. De cele mai multe ori, diferenţa era creată de dorinţa de a apărea mult mai progresiv faţă de dinastia precedentă. În alte cazuri, stilul copiază modele utilizate în trecut.

Cele Trei Regate

Perioada Regatului Goguryeo (37 iH – 668 dH)
În timpul regatului Goguryeo, regele purta un costum compus din cămaşă, pantaloni, haină, pălărie albă cu diademe, o eşarfă de mătase, curea din piele cu cataramă de aur şi încălţăminte aurie din piele. Mânecile, tivul gâtul şi marginea din faţă a hainei aveau o bordură largă din pânză brodată cu auriu.



Regina purta în mod obişnuit o cămaşă, pantaloni şi fustă. Doar în timpul ceremoniilor purta şi o haină pe deasupra, cu tiv asemănător cu cel al regelui. Culoarea cămăşii era vişiniu cu o linie roşie şi curea roşie. Fusta era lungă, largă şi plisată de la talie până la tiv, cu benzi colorate în diferite culori.



Bărbaţii aristocraţi purtau cămaşă, pantaloni, vestă cu mâneci, pălărie albastră din mătase şi pantofi de piele. Aristocraţii mari în rang purtau pantaloni largi, cei de rang mai mic pantaloni strâmţi. Femeile nobile purtau o haină lungă, ce le venea până sub genunchi, centura de la brâu era de mătase, iar baza fustei avea o bordură de material diferit.



Şambelanul, conform rangului sau înalt, purta o cămaşă şi pantaloni largi. Cămaşa era lungă până la şold şi cu mâneci mai strâmte şi bordură a hainelor ce nu ieşea foarte mult în evidenţă. Pe cap purta o pălărie strâmtă. Femeile de la curtea regală ce făceau parte din suita reginei purtau o îmbrăcăminte similară şambelanului, cu mâneci strâmte şi poale lungi. Fusta era atât de lungă încât în timpul mersului atârna pe jos. Coafura era stransă la spate, semănând cu cea a fetelor tinere.



Regatul Sillei (57 iH – 935 dH)
Viaţa la curtea Sillei în timpul reginei Seondok (632- 648) este ilustrată în fotografiile următoare, fotografii ce surprind un moment de la curtea regală.



Regina este pe tron, înconjurată de curteni îmbrăcaţi cu haine de ceremonie. Împăratul Chinei îi prezintă reginei un tablou ce înfăţişează trei bujori cu seminţe. După examinarea tabloului fără ajutorul vreunei albine, regina a prezis că floarea nu avea nici un parfum, fapt ce s-a dovedit corect mai târziu. Scena este importantă pentru că ne arată aspecte ale curţii regale, precum şi obiceiul de a se îmbrăca de la curtea regală.



Regatul Baekje (18 iH – 660 dH)
Conform istoriei dinastiei chineze Tang, regele regatului Baekje purta o haină vişinie cu mâneci lungi şi pantaloni albaştri. La brâu purta o curea de piele cu cataramă şi un ornament de aur ataşat de celălalt capăt. Ţinuta era completată de pantofi negri de piele în picioare si o pălărie de mătase cu diademe.



Regina purta o cămaşă şi pantaloni cu o haină pe deasupra. Haina era vişiniu aprins cu modele în trei culori. Ca accesorii, regina purta cercei, brăţări, inele şi un ornament de centură asemănător cu cel al regelui.



Trimişii oficiali ai regelui erau îmbrăcaţi cu o haină verde cu ventură verde şi margini vişinii. Pantalonii erau galbeni cu o bandă portocalie şi largi. Pe cap purta o pălărie neagră cu diademe.



Silla Unificată (668 – 935 dH)
Regele purta un costum compus dintr-o cămaşă lungă, pantaloni şi o haină brodată. Aceste trei haine au devenit îmbrăcămintea de bază a regilor din timpul Coreei antice. Mânecile, tivul hainei şi zona de la baza gâtului erau făcute dintr-o bandă lată de material într-o culoare ce contrasta cu restul costumului. Regele mai purta o coroană de aur decorată cu ornamente din metal şi pandantive. În picioare purta încălţări colorate în auriu.



Femeile aristocrate purtau un costum compus dintr-o fustă cu panglici şi cămaşă. Particular Sillei Unificate este faptul că fusta se purta pe deasupra cămăşii, iar panglicile erau petrecute peste sâni, obicei preluat din moda dinastiei Tang din China. Pe deasupra, ele purtau o vestă cu mâneci scurte sau fără mâneci şi o eşarfă lungă purtată peste umeri, ce atârna până la genunchi. Pantofii erau din piele sau mătase. Femeile îşi purtau părul într-un coc prins cu un ac de păr şi decorat cu ace de păr ornamentale.



Dinastia Goryeo (918 – 1392 dH)
În timpul perioadei târzii a dinastiei Goryeo, oamenii de la curtea regelui au făcut un efort de a se elibera de cei 100 de ani de influenţă chineză Yuan. Ca parte al acestui efort, regele Kongmin purta o coroană cu 12 pandantive şi un costum brodat cu 12 desene, aproape identic cu cel purtat de împăratul chinez. Haina neagră era decorată cu desene ce întruchipau soarele, luna, stelele, munţii, dragonul şi focul. Cureaua de la brâu era decorată cu bucăţi de jad şi corzi late.



Costumul de ceremonie al reginei era făcut din mătase albastră brodată cu 12 rânduri de fazani. Marginile cămăşii albe purtate pe sub haină aveau o bordură de mătase roşie, iar tivul hainei era decorat cu modele brodate. La brâu regina purta o centură asemănătoare cu cea a regelui, iar diadema ei era decorată cu 7 fazani şi 2 păsări phoenix. Ciorapii şi pantofii erau din mătase albastră.



Costumul oficialilor civili aflaţi pe întreg teritoriul regatului era creat special să pună în evidenţă statutul celui care îl purta. Haina avea o nuanţă roz închis cu borduri negre şi centură neagră.